A renunta…sau a nu renunta?!

E atat de greu sa renunti la persoana iubita, chiar si cand stii ca e mai bine asa si ca alta solutie nu este. Am fost invatata sa lupt mereu si sa nu renunt, insa de data asta nu am avut incotro sau nu am avut destul curaj si l-am lasat sa plece, ca mai incolo sa regret. Si regret foarte mult, pentru ca inteligenta de mine am dat cu piciorul la ceva mare. Aveam o mica idee despre cat urma sa dureze aceasta suferinta, prima suferinta si dezamagire dar nu aveam credeam ca o sa fie asa greu sa fac fata amintiriilor..Recunosc, nu am trecut peste si faptul ca e aici, dar nu ca in trecut si nu va mai fii niciodata ca in trecut…doare. Ma intreb daca se va termina vreodata cosmarul asta, daca va fii vreodata bine..mie?!
Is sigura ca daca treci pe aici si iti arunci un ochii peste postare, o sa te recunosti..sa stii ca am renuntat sa lupt dar o sa tin la tine mereu si nu mi-e friica sa recunosc ca te iubesc. 🙂

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s