Eu fara ele? Nu exista.

Mereu am crezut in povesti nemuritoare. In dragoste pana la adanci batraneti sau pana cand moartea ne va desparti.
Mereu am spus ca voi gasi un om care sa-mi fie alaturi zi si noapte, la bine si la rau insa recunosc nu am gasit doar unul.
Da, am acel om special despre care pot sa spun ca nu doar tin la el, ci il si iubesc, dar…

Dar exista si vor exista in sufleul meu doua persoane speciale intalnite acum 3 ani, cand intrasem in a 9-a. Cum ne-am imprietenit si in ce data? Nu stiu sigur. Pur si simplu s-a intamplat, si in 3 ani am ajuns foarte foarte apropriate.
Ah, cine sunt ele?
Pai, ma innebunesc si le iubesc ca pe niste surori.  Sunt colege de clasa, cele mai bune prietene, mame si prietene in acelasi timp. Tovarase de viata.
Imi fac ziua mai frumoasa prin faptul ca exista, si toate trei la un loc, nu exista sa nu radem, glumim sau sa ne prostim. Timi si Alisa…
Sunt acele persoane carora am sa le fiu recunoscatoare o viata, acele de care am sa imi aduc aminte la 60-70 de ani si am sa povestesc nepotilor prin ce peripetii am trecut.
Fetele mele speciale.

6943015_460s_v1