Suceavaaaaaa, mi-e dor.

Nu-mi place să lungesc foarte tare poveştile despre experienţa mea medievală, pentru că poate fi plictisitoare, însă festivalul de la Suceava rămâne cel mai frumos festival.

A reînviat Brunhilda, într-o scurtă scenetă, am revăzut cetatea şi să nu mai spun că am trait o poveste de dragoste medievală timp de 4 zile.
Anul trecut acolo ne-am apropriat, anul acesta am retrăit fiecare clipă cu el.
Hihihi.

IMG_1413

Ca de noapte bună..

Posibil că am să încep să dau în stânga şi în dreapta, sau o să încep să sparg un pahar sau vreo farfurie doar ca să mă calmez, să-mi aud gândurile şi să vad dincolo de nervi şi sentimente negre.
Ajungi în punctul o când realizezi că orice faci, oricum faci, nimănui nu îi convine şi în ochii lor nu valorezi mai mult sau mai puţin. Eşti acelaşi om.
Atunci e momentul în care vrei să ai parte de linişte să poţi gândi.

 

large

 

Dar ele nu vin singure, şi prin ele, mă refer la probleme.
Apare una, când găseşti soluţia şi vezi lumina din tunel, un bou sau o vacă se aşează la intrare şi ciu-ciu lumină, ciu-ciu soluţii. Viaţa ţi-o dă iar, şi mai apare o problemă. Dacă se poate, asta e mai dureroasă şi mai urâtă ca ceea anterioară. Dar te zbaţi şi încerci, fugi spre ieşire practic, dar parcă e tot mai departe.
Să te întorci nu e indicat, niciodată. Ai ales o cale, du-te pe ea până la capăt, oricât de greu e, chiar dacă individul de la intrare, nu se dă să vezi lumina.
Acum e momentul în care devii vulnerabilă şi nu-ţi mai auzi gândurile, tot ce ai vrea să faci, e să dai, spargi, rupi, baţi tot ce-ţi iese în cale. Acum ar trebui să dai în idioata sau idiotul care-ţi blochează ieşirea, dar în schimb te aşezi şi aştepţi..e şi asta o soluţie, dar nu mereu e una bună. Nu o să apară Făt-Frumos pe cal alb ca să te salveze, sau dacă o face, cand ieşiţi la lumină realizezi că nu e chiar aşa frumos, că defapt e şi el o altă lovitură a vieţii şi cu el vin alte probleme, dar asta e altă poveste, tot ce e sigur, alături de el nu o să ai parte doar de o situaţie roz, până să ajungi la purtat rochii lungi de bal trebuie să faci cunostinţă cu cearta, rănitul, cuvintele grele şi uraltul, ele vin la pachet, că-s cele mai bune prietene.

Şi ca de noapte bună, sau ca o alinare…problemele nu ţin o veşnicie, ele mai şi dispar, îţi mai dau timp de odihnă…

Brasoooov. Am fost, am vazut, ne-am intors.

Anul trecut povesteam de cavaleri, scutieri, lupte, dar şi domniţe, dansuri şi rochii de prinţesă. Eram la un ordin, am călătorit cu ei mult, am văzut Suceava, Braşov, Bran şi aşa mai departe.
Tot la ei l-am cunoscut pe D. cu care împart acum momente si certuri, dar alături de el am parte de un basm, viaţă medievală.
Dar ca să nu o lungesc cine ştie ce tare, trec la subiect.
Am plecat de la acel ordin, din motive personale şi după puţin timp m-am înscris la altul. Nu am de spus nimic rău despre fosta asociaţie, au fost si sunt oameni frumoşi. Trecutul, trecut rămâne.

Am fost la Braşov.
Rezumatul sună aşa :

Distracţie
Hotel
Colegă de cameră perfectă
Chitara
Cantece
My precious
Plimbări
Nopţii nedormite
Râsete
Lacrimi de fericire
Dans
Lupte
Cavaleri
Domniţe
Prietenii
Scenete
Glume
O familie mare

Sper şi cred într-un un an mai bun, mai frumos, mai special!

Hi hi hi

Acum 2 ani, intr-o zi cu soare, prin ganduri nebune si decizi luate in graba din cauza unei crize de personalitate, cred..am luat decizia sa imi fac blog.
Azi sarbatoresc 2 ani de lene si de aiureli si in acelasi timp imi pun la punct o lista de ”dorinte-obligatii”.
Un nou inceput. Si de acum incolo !!!

  • Diacritice.
  • Mai mult timp petrecut pe blog.
  • Mai mult interes.
  • Mai mult scris.
  • Si sa cresc.